Nr. 1-2 /2017 - 2

Înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, în 1970, reprezintă un punct de turnură în politica ideologică a regimului comunist din România. Parte a unui program amplu de reforme, care cuprindea partidul, administraţia, economia şi sistemul politic, punerea unei părţi importante a sistemului academic românesc sub controlul nemijlocit al partidului a însemnat debutul unui proces de „dizolvare” a ştiinţei în structurile de partid. Scopul final era obţinerea „superpropagandistului”, cel care trebuia să reunească într-o singură persoană calităţile unui savant şi pe acelea ale unui funcţionar de partid zelos. Rezultatul real a fost însă „inundarea” sistemului ştiinţific românesc cu o masă de politruci cu veleităţi ştiinţifice, a căror prezenţă a dus la diluarea standardelor academice şi la apariţia unor trasee alternative de formare a elitelor din domeniu.

    Cuvinte-cheie: Ceauşescu, ideologie, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, propagandă, PCR, sistem academic.

 

Intreg articolul