Memorializarea Holocaustului şi condamnarea regimurilor politice care au condus la acest genocid unic până astăzi în istoria omenirii constituie un exerciţiu continuu, normal în societăţi democratice. Democraţiile central şi est-europene mai tinere, cum este şi România, au făcut primii paşi spre desluşirea adevărului istoric al epocii de tristă amintire a fascismului antonescian de-abia după 1990, şi fac eforturi susţinute pentru a confrunta în mod curajos elementele mai întunecate ale propriului lor trecut. Numărul recent al revistei „Psihologia socială” de la Iaşi este un bun exemplu nu numai pentru actul de confruntare curajoasă cu adevăruri până acum în mare parte ascunse publicului, dar şi o reuşită încercare pentru lărgirea cadrului de cercetare şi de interpretare a fenomenelor de discriminare, inegalitate şi excludere, respectiv al memorializării evenimentelor genocidare, din păcate tot mai prezente în lumea de astăzi. 

          Cuvinte-cheie: discriminare, excludere, evrei, genocid, Holocaust, pogrom.

Intreg articolul