NR. 5-6/2019-4

Energia binelui (iubirea, milostenia, filantropia, inocența, rugăciunea, moralitatea etc.), într-o societate, se mișcă de la starea ei potențială la o stare gradual actualizată, pe o scară de variație măsurabilă. Atunci când o asemenea mișcare de jos în sus atinge un anumit nivel de intensitate, efectul măsurabil constă în apariția unui spațiu spiritual dens. Gradualitatea ei este măsurabilă prin efectele specifice, precum declinul ratei infracționalității, al numărului de infracțiuni, al actelor de injustiție și de incorectitudine, prin diminuarea propensiunii politice și sociale spre starea de război și spre manifestările anarhice etc.

Am aprofundat acest concept de spațiu spiritual dens, precum și ipoteza subiacentă a efectului structurant al acestuia înlăuntrul unei societăți, în cărțile mele, Noologia (2000) și Noopolitica (2005). Weber a explicat apariția ordinii capitaliste moderne printr-un asemenea spațiu spiritual dens, confirmat de indicatorul măsurabil al emergenței unui nou vitalism ascetic (el a corelat progresul tehnologic din Europa cu etica protestantă și a concluzionat că afirmarea noii ordini este îndatorată acestui nou vitalism spiritual, care a indus o incontestabilă densitate noologică). Durkheim a subliniat importanța factorului religios ca factor de protecție a familiei europene în fața riscului sinuciderii.

În lume există spații spirituale dense și spații spirituale difluente, cu o scăzută densitate spirituală (putere spirituală sau noologică diminuată). Epocile istorice se diferențiaza și ele în funcție de același criteriu care ne ajută să definim epocile culturale în raport cu dimensiunea lor spirituală. Perioada sfârșitului de secol XIX și a începutului de secol XX este marcată de o creștere a densității noologice în Europa, de la nord spre sud, creștere atestată de apariția unei noi configurații stilistice, denumită stil 1900 sau Secession. Studiul de față insistă asupra teoriilor care concură la explicarea spațiilor spirituale dense și cuprinde o revedere a propriei mele teorii, elaborată și prezentată în cărtile mele, Noologia (2001) și Noopolitica (2005), în scopul explicării marilor crize europene din cele două milenii creștine.

 

Cuvinte-cheie: spațiu dens, modelul multispațial, oboseala socială, latențe sufletești (spirituale), cadre noologice.

Intreg articolul