Nr.3-4 /2016 - 6

 Între fenomenele care au atras atenţia asupra zonei Munţilor Apuseni, un loc aparte îl ocupă dinamica populaţiei înregistrată de-a lungul vremii. Prezentul articol se referă la evoluţia acestui fenomen pe parcursul ultimilor 110 ani. Informaţiile care stau la baza articolului provin din recensămintele ce au avut loc începând cu anul 1900 şi continuând cu cele din 1910, 1930, 1941, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2011.

Problema ce se impune atenţiei în etapa actuală, privind populaţia din Munţii Apuseni, o constituie declinul demografic constant şi progresiv, care se înregistrează cu intensităţi diferite în toate localităţile rurale din arealul cuprins în perimetrul zonei. În perioada analizată au existat unele intervale de timp caracterizate prin creşteri însemnate ale populaţiei, altele în care au fost relative stagnări şi ultimele, începând cu recensămintele din 1966, caracterizate printr-o reducere masivă a numărului locuitorilor. Declinul demografic ce a avut loc în zona Munţilor Apuseni în ultimii 60 de ani are, printre alte consecinţe, şi pe aceea de a contribui la modificarea structurii populaţiei pe grupe de vârste într-o direcţie nefavorabilă stabilităţii populaţiei în zonă pe termen mediu şi lung. Modificările înregistrate în timp în structura populaţiei au condus şi conduc în continuare la o accelerare a declinului demografic odată cu trecerea timpului. Situaţia la care s-a ajuns, prin nivelul fenomenelor demografice curente (natalitate, mortalitate, migraţie), este de aşa natură, încât, fără schimbări radicale în motivaţia oamenilor de a locui în această zonă şi de a avea un indice de natalitate peste 2,2%, nu există nicio şansă de menţinere a populaţiei în zonă pe termen lung. Fenomenul depopulării zonei nu ar trebui neglijat de societatea românească, întrucât el atrage la rândul lui consecinţe grave asupra unor aspecte colaterale, cum ar fi: conduce la scoaterea din utilizarea în folosul societăţii a unor mari suprafeţe de teren producătoare de hrană de bună calitate; pierderea potenţialului normal de exploatare a solului din zonă, cu implicaţii privind asigurarea securităţii alimentare a României; restrângerea habitatului pentru populaţia ţării; lipsa de contribuţie la realizarea şi protecţia peisajelor atractive; pierderea unor bunuri şi valori culturale tradiţionale specifice zonei etc.    

Cuvinte-cheie: dinamica populaţiei, fenomene demografice, depopulare, structura pe grupe de vârstă, declin demografic.

 

Intreg articolul