Pedeapsa cu închisoarea reprezintă unul din principalele mijloace de constrângere şi reprimare a criminalităţii, ale cărui scopuri şi finalităţi au generat numeroase controverse în rândul filozofilor, moraliştilor, sociologilor, penologilor etc. Aceste controverse au evidenţiat că acest tip de pedeapsă, mai ales prin modul ei de executare în instituţii închise, conduce la apariţia unor forme de „deculturaţie” (Goffman, 2004) şi la reproducerea ulterioară a comportamentelor criminale. În egală măsură, penitenciarul a devenit o preocupare şi pentru publicul larg, interesat, la rândul lui, de protecţia şi siguranţa socială, dar şi de „umanizarea” acestei instituţii. Studiul de faţă încearcă să radiografieze atitudinile, opiniile şi estimările publicului din România faţă de pedeapsa cu închisoarea şi mediul penitenciar în vederea identificării unor soluţii de optimizare a funcţionalităţii sale.

 Cuvinte-cheie: pedeapsă, închisoare, percepţie publică, drepturile omului.

Intreg articolul