Nr. 5-6/2020-3

REZUMAT

 

               Criza COVID-19 e mult mai greu de gestionat şi e mai de durată decât celelalte crize care au avut loc de-a lungul timpului. Șocul produs de pandemie va afecta toate palierele societale, astfel încât este imposibil de abordat printr-o simplă adaptare a sistemului. Pentru a veni cu soluţii posibile de intervenţie, ar fi nevoie de o investigare a capacităţii sistemelor de a face faţă potenţialelor crize. În acest scop, articolul are în vedere termenul de rezilienţă. Pentru a răspunde capacităţilor de absorbţie şi celor de transformare, un sistem are nevoie de o gestionare cât mai bună a resurselor existente. Monitorizarea indicatorilor de rezilienţă constituie una din premisele fundamentale pentru a putea determina vulnerabilitatea sistemului. De asemenea, colectarea datelor privind persoanele vulnerabile care au nevoie de îngrijire şi atenţie reprezintă un deziderat pentru gestionarea situaţiilor de criză. Pe de altă parte, trebuie ca şi sistemul să fie adaptat la noile situaţii prin îmbunătăţirea managementului comunicării. Mai ales când avem de-a face cu o problemă sanitară, comunicarea pe înţelesul populaţiei constituie o premisă importantă pentru gestionarea situaţiei.

 

               Cuvinte-cheie: COVID-19, pandemie, rezilienţă, managementul crizelor, managementul comunicării.

 

Intreg articolul