REZUMAT

O zonă de cercetare mai recentă, cea a „comunicării om-mașină”, se concentrează pe procesul de creare a sensului în interacțiunile dintre oameni și tehnologiile bazate pe inteligență artificială concepute să îndeplinească rolul de comunicator, proces care estompează granița ontologică dintre oameni și tehnologie și are implicații etice și juridice pentru indivizi și societate (Guzman și Lewis, 2020).

Pe baza acestui cadru conceptual aplicat studiilor în domeniul jurnalismului (Lewis et alii, 2019a), ne propunem să analizăm modul în care jurnaliști din mass-media naționale și locale din România percep complexitatea procesului de integrare a modelelor generative de inteligență artificială în practicile lor actuale și în ce măsură cred aceștia că vor păstra exclusivitatea muncii de teren. Cercetarea noastră bazată pe interviuri semi-directive arată că jurnaliștii își percep responsabilitatea și controlul asupra  utilizării instrumentelor AI generative ca fiind esențiale și, în conformitate cu ideologia în profesie, își apără calitățile și judecata profesională în fața acestei competiții.

Cuvinte-cheie: inteligența artificială, media românești, interacțiunea om-mașină, abilități profesionale, calități personale ale jurnalistului

Întreg articolul