REZUMAT

Alăptarea este recunoscută în mod universal pentru că oferă beneficii pentru sănătate atât mamelor, cât și sugarilor, scăzând mortalitatea infantilă și morbiditatea. În pofida recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și ale unui număr mare de organisme naționale de sănătate din lumea occidentală, ratele de alăptare, în special cele exclusiv până la șase luni, rămân mai mici în România decât cele recomandate și pot varia de la o cultură și o comunitate la alta. Disconfortul provocat de ideea alăptării în public a fost menționat în studiul de față ca motiv pentru unele femei care aleg să nu practice alăptarea sau să scurteze durata acestui proces. Ele pot alege să nu își hrănească copilul cu laptele matern dacă sunt în public, deoarece sânul feminin este în mod frecvent asociat cu un organ sexual și, prin urmare, desemnează o parte privată a corpului, care trebuie să rămână invizibilă publicului (Newman, 2009).

Cercetarea s-a concentrat asupra diferențelor de gen și de nivel de educație în percepția socială a alăptării în public. Recent, acest subiect a generat numeroase dezbateri în mediul online, și cu precădere pe rețelele sociale, ceea ce m-a determinat să desfășor o anchetă sociologică cu scopul de a descoperi esența acestor polemici, testând totodată validitatea argumentelor pe care se fundamentează cercetarea.

Metoda folosită a fost ancheta sociologică, aplicată asupra unui eșantion de 100 de femei românce și 100 de bărbați români, cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani, iar datele au fost analizate pe baza modelului interpretativ, care a permis formularea de observaţii şi concluzii despre această temă.

Printre motivele recurente legate de alăptare, descoperite pe parcursul analizei, se numără: dificultățile fizice și organizatorice, specifice femeii zilelor noastre, care este nevoită să integreze procesul alăptării și creșterea copilului printre activitățile sale cotidiene; factorii numiți în mod convențional „activatori”, care reprezintă acel ansamblu de elemente care contribuie din punct de vedere psihologic la acest proces, influențând astfel percepția mamei despre alăptare în general și despre alăptatul în public în particular; implicarea familiei și, nu în ultimul rând, sistemul de sănătate publică din România. Acestora li se adaugă și factorii de natură socio-culturală, cum ar fi viziunea societății asupra alăptării în general și a celei desfășurată în public în special, care influențează în mod direct imaginea femeii asupra sinelui din perspectiva unui dublu rol, și anume: acela de femeie ca entitate independentă și angrenată într-o dinamică socio-profesională și acela de mamă, adesea aflată pentru prima dată în această postură.

Cuvinte-cheie: alăptatul în public, anchetă sociologică, sexualizare, sân, societate.

Întreg articolul