GUVERNANȚĂ ȘI REPREZENTARE POLITICĂ

MEASURING THE EFFECTS OF GENDER BALANCED POLITICAL LEADERSHIP USING QUANTITATIVE INTERNATIONAL MEASUREMENTS AND INDEXES IN THE NORDIC COUNTRIES

Doctoral Candidate, Ph.D in Sociology, University of Bucharest, e-mail address: marijke@myfairpoint.net.

REZUMAT

Pot oare cifrele să explice orice? Plecând de la cadrul teoretic al masei critice, actorilor critici și reprezentării descriptive vs. reprezentării substantive, acest studiu investighează dacă indicii cantitativi internaționali pot traduce în mod semnificativ efectele leadership-ului politic echilibrat din perspectiva genului – măsurat din perspectiva sănătății populației, inegalității de venit, păcii și impactului de mediu – în țările nordice. Folosind regresia lineară multiplă asupra datelor secundare analizate (între 2006-2023/24) pentru cinci țări nordice tratate ca o unitate colectivă, având în vedere similaritățile structurale, studiul examinează relația dintre reprezentarea în Parlament parlamentară a femeilor (Uniunea Inter-Parlamentară) și patru indici: indicele mortalității, inegalitatea de venit (coeficientul Gini), pacea pozitivă și amprenta ecologică, controlate pe o tendință liniară în timp. Rezultatele ne arată că efectele reprezentării feminine sunt generatoare de rezultate specifice. O corelație negativă semnificativă între reprezentarea feminină în parlament  și mortalitatea infantilă și o corelație inversă semnificativă cu pacea confirmă că leadership-ul politic al femeilor are consecințe reale pentru sănătatea populației și guvernarea inclusivă. Absența unei relații semnificative între reprezentarea feminină și inegalitatea veniturilor sugerează că redistribuirea este modelată mai puțin de prezența parlamentară agregată decât de accesul strategic al femeilor la poziții înalte în elaborarea de politici fiscale – unde femeile nordice rămân slab reprezentate, în pofida cifrelor în general ridicate. În mod disruptiv, reprezentarea feminină crescută este corelată cu o amprenta ecologică ridicată – lucru care poate reflecta o tensiune structurală în interiorul modelului nordic: dacă leadership-ul feminin a condus la o extindere a bunăstării sociale, e posibil să fie din cauză că a întărit un model economic bazat pe consum ridicat, ale cărui rezultate pozitive pentru mediu apar doar după o perioadă de timp. Studiul concluzionează că „aura egalității de gen” a țărilor nordice, chiar dacă se întemeiază pe realizări reale, nu este un proiect finalizat, ci un teren contestat. Cifrele, în sine, ne spun o poveste incompletă: interpretarea lor critică, cu grijă față de contextul institutional, de dinamicile temporale și față de inegalitățile pe care se traversează, este de fapt factorul care ne relevă ce poate obține leadership-ul de gen – precum și limitele acestuia.

Cuvinte-cheie: țările nordice, leadership echilibrat din punct de vedere al genului, reprezentarea politică a femeilor, indici cantitativi, rezultate asupra bunăstării.

DOI: 10.59277/RJSoc.2026.3-4.03

Întreg articolul