REZUMAT

Județul Covasna este o zonă cu o componență etnică deosebită, în care românii, care la nivel național sunt majoritari, aici sunt minoritari, din punct de vedere numeric. De-a lungul timpului, raportul majoritate-minoritate a cunoscut o evoluție contradictorie, influențată de schimbările teritoriale și politice. În multe localități rurale din județ, numărul românilor s-a redus substanțial, în altele, românii, practic, au dispărut. Cu totul diferită este situația în localitățile etnic-mixte în care românii s-au ocupat cu păstoritul.

Una dintre acestea este comuna Zăbala, situată geografic la poalele Carpaților de Curbură, între Covasna și Brețcu, cele două importante centre ale păstoritului transhumant în secolele trecute. Materialul de mai jos redă rezultatele unei micro-cercetări socio-etnografice de teren realizate în luna iulie 2024. Acesta este structurat în două părți: în prima parte, o prezentare, fără pretenția de a fi exhaustivă, a păstoritului tradițional din Zăbala. Cea de-a doua parte conține aspecte etno-demografice ale zonei Covasna, din punct de vedere istoric, și date statistice privitoare la populația din localități învecinate, în care procentele populației românești, respectiv maghiare, au evoluat diferit de-a lungul timpului. Urmărind situația localităților covăsnene în care numărul românilor nu s-a diminuat drastic, observăm că acestea sunt tocmai cele în care populația autohtonă s-a ocupat, de-a lungul timpului, cu păstoritul.

Cuvinte cheie: Zăbala, oierit, transhumanță, românitate.

Întreg articolul