REZUMAT

De mai bine de 30 de ani, după marea schimbare provocată de căderea regimurilor comuniste, Europa de Est a cunoscut o evoluție distinctă față de restul Europei. Care este specificul Orientului? Ce se va întâmpla cu această zonă europeană în perioadele următoare? Care va fi specificul evoluțiilor demografice, socio-economice, psiho-sociale, sub efectul unei tranziții marcate de riscuri sistemice, turbulențe contextuale, convulsii economice, dinamisme paradoxale precum paradoxul economisirii aprofundat de economistul J. Fisher sau paradoxul fertilităţii, evidenţiat de propriile noastre cercetări?  Studiul de față oferă un răspuns la aceste întrebări prin ipoteza unei traiectorii distincte a Estului față de restul țărilor occidentale. Specificul acestui traseu devine inteligibil în orizontul unui model teoretic construit la incidența sociologiei schimbării, cu economia și demografia tranziției. Acest tip de schimbare socială cu un impact structural major devine inteligibil prin ceea ce am numit modelul de „tranziție convulsivă”. Tranziția Orientului a căpătat o trăsătură specifică atestată în toate cele patru domenii socio-comportamentale: social, economic, demografic, psiho-mental. Studiul de față ilustrează un model analitic al unui model de tranziție care este profund marcat de paradoxuri. Comportamentul economic al societăților estice se distinge prin ceea ce J. Fisher a numit paradoxul economisirii. La rândul său, comportamentul demografic este dominat și de o evoluție paradoxală pe care am încadrat-o în ceea ce am numit paradoxul fertilității.

Cuvinte-cheie: economie convulsivă, paradox al economisirii, paradox al fertilităţii, , subdezvoltare indusă.

Întreg articolul