REZUMAT

Articolul abordează aspecte teoretice privind analiza rezilienței instituționale a statului în contexte de presiune sau de criză societală, în legătură cu două elemente: cultura strategică explicită - internalizată de aparatul său decizional și executiv, și cultura strategică implicită - internalizată de societate și reflectată direct în așteptările sociale și în presiunea publică exercitată de către colectivități. Articolul explorează modalitățile prin care cultura strategică poate fi abordată în legătură cu reziliența instituțională și poate fi transpusă într-un instrument de analiză dedicat.

Cuvinte-cheie: studii de securitate, cultură strategică, reziliență, sustenabilitate, teorie socială.

Intreg articolul