A EUROPEAN EXPONENT OF THE ROMANIAN SCHOOL OF SOCIOLOGY: PAUL H. STAHL

ILIE BĂDESCU - Ph.D, m.c.AR, Institute of Sociology, Romanian Academy, email address:  iliebadescu@gmail.com.

REZUMAT

Studiul de față face parte din categoria studiilor dedicate profilului unei personalități reprezentative din cadrul prestigioase Școli de Sociologie românească, Paul H. Stahl.

Studiul de față face parte din categoria studiilor dedicate profilului unei personalități reprezentative din cadrul prestigioase Școli de Sociologie românească, Paul H. Stahl. O asemenea abordare folosește metoda încadrării operei și persoanei în clasa spiritelor tutelare ale acestei Școli, în frunte cu D. Gusti și H. H. Stahl, fondatori ai Școlii de Sociologie de la București. Studiul fixează mai întâi profilul ideatic al Școlii, prezintă inovațiile metodologice ale Școlii și etapele de evoluție ale acestei Școli care s-a păstrat pe toată durata interbelică până la interzicerea sa odată cu instaurarea regimului comunist. În partea a doua, studiul fixează elementele definitorii ale paradigmei create de Paul H. Stahl în cercetările comparative ale sud-estului european. Aceasta este paradigma îndrumătoare care îl distinge pe Paul H. Stahl în cadrul primei şcoli sociologice de valoare şi de recunoaştere internaţională, Şcoala Sociologică de la Bucureşti. Una dintre inovațiile lui Paul H. Stahl se referă la studiul comunităților suprasătești. Acest gen de cercetare este parte a etnosociologiei pe care a refondat-o Paul H. Stahl în cercetările de etnosociologie comparată asupra popoarelor sud-estului european. O altă latură a inovațiilor metodologice vizează utilizarea metodei statistice în determinarea tendințelor și regularităților identificabile în tehnicile de construcție ale bisericilor. În perioada pariziană, studiile sale de etnosociologie se vor derula pe o vastă arie: „începând din Pirinei şi trecând prin spaţiul balcanic şi românesc, până în Caucaz” (Șișeștean, 2000). Sub aceeași încadrare paradigmatică regăsim și cercetările sale dedicate etnosociologiei istorice a mentalităților, cu referiri la practicile sociale de ierarhizare, la actele de vendetta specifice ariei sud-est europene. Al treilea câmp al studiilor din aceeași familie paradigmatică pe care el a fondat-o este cel dedicat etnosociologiei locuirii (prin care este inițiată cumva direcția studiilor de ecologie culturală). Studiile prin care va anunța noua direcție sunt cele dedicate casei țărănești la români. Aceasta este paradigma îndrumătoare care îl distinge pe Paul H. Stahl în cadrul primei şcoli sociologice de valoare şi de recunoaştere internaţională, Şcoala Sociologică de la Bucureşti. Una dintre inovațiile lui Paul H. Stahl se referă la studiul comunităților suprasătești. Acest gen de cercetare este parte a etnosociologiei pe care a refondat-o Paul H. Stahl în cercetările de etnosociologie comparată asupra popoarelor sud-estului european. O altă latură a inovațiilor metodologice vizează utilizarea metodei statistice în determinarea tendințelor și regularităților identificabile în tehnicile de construcție ale bisericilor. În perioada pariziană, studiile sale de etnosociologie se vor derula pe o vastă arie: „începând din Pirinei şi trecând prin spaţiul balcanic şi românesc, până în Caucaz” (Șișeștean, 2000). Sub aceeași încadrare paradigmatică regăsim și cercetările sale dedicate etnosociologiei istorice a mentalităților, cu referiri la practicile sociale de ierarhizare, la actele de vendetta specifice ariei sud-est europene. Al treilea câmp al studiilor din aceeași familie paradigmatică pe care el a fondat-o este cel dedicat etnosociologiei locuirii (prin care este inițiată cumva direcția studiilor de ecologie culturală). Studiile prin care va anunța noua direcție sunt cele dedicate casei țărănești la români. Metoda lui Paul Stahl înlocuiește planul static (al tipologiei statice) cu studierea  modului de evoluţie a planurilor constructive şi, în general, a habitatului, stabilind astfel o serie de zonări ce acoperă întreg teritoriul românesc. Acelaşi principiu va fi reluat, mai târziu, în analiza formelor de familie (pe care le numeşte “grupuri domestice”), pe care le clasifică nu numai după criteriile formal-statice, extrem de utilizate în sociologie, ci după un principiu evolutiv (prezintă această nouă abordare sociologică a familiei în diverse studii). 

Cuvinte-cheie:  școala sociologică, biografie intelectuală, etnosociologie balcanică, ecologie culturală, noul comparatism, cronologia școlii sociologice, Filmul sociologic, muzeul sociologic, monografiile sociologice, etnosociologia comparativă.

DOI:10.59277/RJSoc.2025.5-6.01

Întreg articolul