REZUMAT

PARTICIPAREA INDUSĂ CA BAZĂ PENTRU DEZVOLTAREA UNEI COMUNITĂȚI INCLUZIVE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL.

STUDIU DE CAZ: COMUNA TĂRLUNGENI, JUDEȚUL BRAȘOV, ROMÂNIA

Articolul examinează modul în care participarea indusă, definită ca participarea inițiată de stat și implementată prin intermediul procedurilor birocratice, poate fi mobilizată ca instrument de planificare pentru a aborda probleme structurale mai puțin vizibile. Având ca studiu de caz Comuna Tărlungeni (județul Brașov), articolul abordează problematica proximității acestei comune față de Municipiul Brașov, fapt ce generează un risc de dependență funcțională și de dezvoltare „anexă”, în timp ce profilul demografic neobișnuit de tânăr al comunei (aproximativ un sfert din locuitori au vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani) creează atât cerere, cât și oportunități pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri sociale locale. Subiectul articolului este analizarea potențialului unui centru cultural și educațional incluziv de a funcționa atât ca [1] o amenajare complementară care reduce fluxurile săptămânale de agrement și educație către Brașov, cât și ca [2] un mecanism de integrare într-o comunitate marcată de segregarea pe criterii etnice, în special în domeniul educației.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea aplică un design mixt: statisticile demografice și administrative sunt triangulate cu un studiu consultativ realizat de autorii articolului, contractați de o agenție independentă care, alături de administrația locală, asigură finanțarea prin fonduri New European Bauhaus. Cercetarea a inclus trei focus grupuri tematice (probleme, nevoi, soluții) și un sondaj de oportunitate realizat atât online, cât și în teren în toate satele Comunei Tărlungeni (Tărlungeni, Purcăreni, Zizin, Cărpiniș). Rezultatele arată o nevoie percepută ridicată de construire a unui centru comunitar (4,27 / 5,00), o dorință puternică declarată de a participa în mod voluntar la activități viitoare în scopul realizării acestui centru (72,5%) și narațiuni recurente despre interacțiuni interetnice limitate, în ciuda unui discurs public local ce menționează „absența tensiunilor interetnice”. Rezultatele cercetării consultative au fundamentat un set de propuneri menite să sprijine implementarea unui viitor centru comunitar.

Rezultatele cercetării identifică și o serie de constrângeri-cheie ale participării induse: întârzierea implementării proiectelor, generată de blocajele birocratice, financiare și politice din România, ce riscă să erodeze încrederea locuitorilor și să întărească tocmai segregarea pe care procesul în sine încearcă să o atenueze.

Cuvinte-cheie: participare indusă, urbanism participativ, vulnerabilitate, segregare socială, comunitate.

Intreg articolul